search

top

Specii plante – denumiri


Specii plante

gradina botanica


Gradina, Plante, Botanica, Denumiri

Pentru ca adesea intalnim denumiri stiintifice ale plantelor, insotite de familii, genuri, varietati, voi incerca sa clarific acesti termeni. In primul rand, trebuie sa cunoastem faptul ca stiinta care se ocupa de aceste aspecte se numeste sistematica si este o ramura a botanicii.

,,Sistematica este stiinta care se ocupă cu recunoasterea, denumirea si clasificarea plantelor în grupuri, categorii sau unitati sistematice de diferite valori, numite taxoni. Aceste unitati sunt oranduite ierarhic, după gradul de organizare si inrudire dintre diferitele grupe, într-un sistem de clasificare natural, numit filogenetic.
Metodele de lucru utilizate pentru această clasificare se bazează pe cunostintele de morfologie si anatomie, pe cunoasterea evolutiei si adaptarii plantelor la mediu, dar si pe studierea fosilelor, care permit stabilirea unor legături filogenetice între grupele de plante.
Principalele obiective ale sistematicii sunt legate de: stabilirea unitatilor sistematice (a taxonilor), nomenclatura plantelor (denumirea stiintifică) si de sistemele de clasificare folosite în etapa actuală de dezvoltare a stiintei.

Unităti sistematice (taxoni)
În functie de asemănări si deosebiri, respectiv de gradul de înrudire, plantele sunt grupate în unităti sistematice, numite taxoni. Taxonul de bază în clasificarea plantelor este specia.
O specie este reprezentată de una sau mai multe populatii de indivizi asemănători între ei. Aceasta se caracterizează prin: capacitate de autoreproducere, ocuparea unui anumit areal, răspândire si evolutie proprie.
Există taxoni supraspecifici (mai mari decât specia) si infraspecifici (mai mici decât specia).

Taxonii supraspecifici
Taxonii superiori speciei, în ordine ierarhică sunt: genul, familia, ordinul, clasa, încrengătura si regnul.

  • Genul cuprinde una sau mai multe specii strâns înrudite între ele, cu câteva caractere comune importante, cum ar fi tipul de fruct, exemplu la genul Prunus.
  • Familia cuprinde unul sau mai multe genuri înrudite, cu unele caractere asemănătoare, cum ar fi organizarea florii. Pentru familie se foloseste terminatia aceae, ex. Fabaceae, exceptând unele familii care au terminatia ae, al căror nume se păstrează (Nomen conservandum), datorită folosintei îndelungate, fapt reglementat de Codul Botanic si care circulă în paralel cu denumirile actuale, cum ar fi: Leguminosae = Fabaceae; Umbelliferae = Apiaceae; Cruciferae = Brassicaceae; Labiatae = Lamiaceae; Compositae = Asteraceae; Gramineae = Poaceae.
  • Ordinul încadrează una sau mai multe familii înrudite, cu un număr mic de caractere comune. Terminatia pentru denumirea ordinului este ales, exemplu Fabales.
  • Clasa cuprinde mai multe ordine, cu putine caractere comune, dar cu valoare sistematică mare. Terminatia pentru denumirea clasei, la plantele superioare, este opsida sau atae, de exemplu Magnoliopsida = Dicotyledonatae.
  • Încrengătura este taxonul cu valoare sistematică foarte mare, include mai multe clase, cu putine caractere comune. Terminatia pentru încrengătură este phyta, exemplu Spermatophyta.
  • Regnul încadrează toate încrengăturile care s-au desprins dintr-un strămos comun, având valoare sistematică cea mai mare, exemplu Regnul Plantae.

Pe lângă aceste unităti sistematice principale, uneori se mai folosesc unităti sistematice intermediare, cum ar fi: subregnul, subîncrengătura, subclasa, subfamilia, tribul.

Taxonii infraspecifici
În cazul plantelor spontane, se întâlnesc următorii taxoni infraspecifici: subspecia, varietatea, forma.

Subspecia se caracterizează printr-o serie de însusiri morfologice proprii, ereditare si printrun areal distinct.

Varietatea prezintă câteva caractere morfologice proprii, ereditare.

Forma are 1-2 caractere morfologice de mică importantă.

În cazul plantelor cultivate, întâlnim: subspecia, convarietatea, varietatea, cultivarul (soiul).

Nomenclatura plantelor

Primele nume care s-au dat la plante au fost denumirile populare. Acestea au mai multe dezavantaje:
– au valoare regională;
– nu toate speciile au nume popular, uneori numele popular se adresează unui gen întreg, de exemplu, mărul, ne referim la genul Malus, nu la specie;
– specii, genuri sau chiar familii diferite pot avea acelasi nume popular, ex. Lathyrus tuberosus si Nigritella nigra se numesc popular – Sângele voinicului. Prima este o buruiană, iar a doua o orhidee.

Nomenclatura stiintifică (denumirea stiintifică) îsi are originea în latină, suferind un proces de uniformizare în timp, proces impus de necesitatea unei denumiri precise si stabile a plantelor, universal valabilă.
Meritul cel mai mare îi revine botanistului suedez, Carl von Linné, părintele sistematicii, care în 1753 foloseste nomenclatura binară, în limba latină.

Fiecare specie este denumită prin două cuvinte, exemplu: Prunus domestica – prunul. Primul nume, Prunus, reprezintă genul si se scrie cu literă mare, iar al doilea nume, domestica, reprezintă epitetul specific, se scrie cu literă mică si are valoare numai împreună cu genul.

După denumirea speciei se trece numele autorului prescurtat, ex. – Prunus domestica L. Litera L. reprezintă prescurtarea numelui lui Linné. Dacă unei specii i se schimbă valoarea, fiind ridicată la nivel de gen sau coborâtă la varietate, primul autor care a descris taxonul respectiv se trece în paranteză, iar în afara parantezei se trece autorul care a făcut noua combinatie. De exemplu, ciresul, Cerasus avium (L.) Moench, a fost denumit initial de Linné, Prunus avium.

Speciile de origine hibridă se notează cu semnul x, care nu se citeste. La speciile hibride care apartin aceluiasi gen, semnul x se pune între numele generic si epitetul specific, iar în paranteză se trec părintii, de exemplu: Fragaria x ananassa (F. virginiana x F. chiloensis) – căpsunul. Dacă o specie hibridă a rezultat din încrucisarea a două specii apartinând la genuri diferite, semnul x se pune în fata numelui generic, cum ar fi: x Triticosecale rimpaui (Triticum aestivum x Secale cereale) – triticale.

În cazul plantelor cultivate, după denumirea speciei se trece si numele cultivarului între ghilimele simple, exemplu Malus domestica cv. `Golden delicious`. “

Am citat din notele de curs ale Sef de Lucrari Dr. Savulescu Elena, cadru didactic al USAMVB.


Botanica

Lasa un comentariu

top
Read more:
floare de sporul casei - impatiens
Sporul casei – Impatiens

plante, agricultura
Fabrica de Plante

zamosita
Zămoșița de Siria

repicatul rasadurilor
Repicatul rasadurilor

Close