ian. 3, 2019
Posted by fabricadeplanteon ian. 3, 2019in Articole, Nutritia plantelor |
1 comment

Toti cei pasionati de gradinarit si de plante in general stiu ca este nevoie de
ingrasaminte pentru a avea parte de plante luxuriante, de o recolta bogata. Insa, se cunosc foarte putin lucruri despre aceste ingrasaminte si despre rolul lor in plante.
Voi incerca sa explic intr-o serie de articole cateva elemente legate de nutritia plantelor si rolul elementelor chimice (ingrasamintelor) in dezvoltarea acesteia.
Obligatoriu, aceasta incursiune in lumea ingrasamintelor pentru plante trebuie sa inceapa cu macroelementele. Acestea sunt elementele chimice pe care plantele le consuma in cantitatile cele mai mari. Nu as putea spune insa ca sunt cele mai importante elemente, avand in vedere faptul ca microelementele joaca de asemenea un rol foarte important.

Deficienta de azot.
Exista o teorie stiintifica conform careia recolta posibila ce poate fi obtinuta dintr-o cultura vegetala este influentata (limitata) de elementul chimic in care planta este cea mai saraca. Cu alte cuvinte, degeaba avem o cultura foarte bine fertilizata cu macroelemente, daca unul dintre microelemente nu este asigurat plantei.
Aceasta teorie a fost ilustrata cu ajutorul unui butoi plin cu apa. Degeaba sunt majoritatea doagelor butoiului intregi sau la acelasi nivel. Daca doar una dintre doage este rupta intr-un loc, nivelul apei din butoi se va situa la nivelul la care se afla ruptura respectiva.
Pe ambalajele ingrasamintelor complexe, azotul este specificat ca facand parte din formula principalelor macroelemente: NPK. N (azot) - P (fosfor) - K (potasiu).
Daca, spre exemplu, pe ambalajul unui ingrasamant scrie NPK 5-2-1, inseamna ca in respectivul produs azotul este in proportie de 5%, fosforul 2% si potasiul 1%. In aceasta ecuatie ne intereseaza mai mult raportul dintre cele 3 elemente. Un raport in favoarea azotului este recomandat in perioada de crestere accelerata a plantelor, in ,,tineretea" acestora.
Rolul azotului in plante
Azotul este un element chimic indispensabil in existenta materiei vii. Este al patrulea element ca pondere in plante, dupa C (carbon), O (oxigen) si H (hidrogen).
Din
azotul total aflat in planta, 80% se gaseste in proteine, 10% in acizii nucleici, 5% in aminoacizii liberi si 5% in alti compusi.
Compusii cu azot din plante sunt urmatorii:
- protide: aminoacizi, cromoprotide, peroxidaze (rol in respiratie);
- acizi nucleici, cu rol in transmiterea informatiei genetice;
- enzime;
- compusi macroergici (rezervoare de energie ale plantei);
- hormoni vegetali, cu rol in crestere si diferentiere;
- vitamine;
- clorofila.
Rolul plastic al azotului
Azotul face parta din structura chimica a unor susbtante organice cu rol structural (organite celulare, celule, tesuturi, organe). Azotul este unul dintre cele mai importante elemente care fac ca materia vie sa aiba forma, consistenta si elasticitate.
Azotul face parte si din constitutia membranelor biologice: plasmalema (membrana externa a citoplasmei), tonoplast (membrana vacuolara), membranele cloroplastilor.
Rolul azotului in procesele de crestere si dezvoltare
Azotul este considerat un element al cresterii. In lipsa azotului, nu se poate realiza cresterea in dimensiune si greutate a celulelor, deoarece toate aceste procese stau la baza sintezei de proteine. Aceasta sinteza nu se poate realiza fara azot.
Prin intermediul clorofilei, al carei constituent este, azotul contribuie la activitatea fotosintetica a plantei. Fotosinteza este baza tuturor proceselor din planta, inclusiv a celor de crestere si dezvoltare.
Azotul este un component de baza si in hormonii vegetali. O grupare de hormoni sunt auxinele. Acestea stimuleaza diviziunea (inmultirea) celulelor din varfurile de crestere (meristeme) ale plantelor, iar mai apoi stimuleaza alungirea celulelor proaspat create prin acest proces.
O alta grupa de hormoni vegetali sunt citokininele. Acestea stimuleaza multiplicarea prin diviziune a celulelor mai batrane din planta.
Insuficienta azotului determina inhibarea sintezei clorofilei, hormonilor de crestere, nucleoproteidelor, proteinelor si, in cele din urma, a cresterii plantelor.
Rolul azotului in depozitarea si transferul informatiei genetice
Acizii nucleici, care contin azot in bazele azotate, intra in componenta genelor, cromozomilor si ribozomilor.
Rolul azotului in sinteza enzimelor
Azotul este esential pentru sinteza enzimelor; fiind component al enzimelor care catalizeaza reactiile biochimice din planta, el este implicat indirect in toate reactiile enzimatice de biosinteza sau descompunere a substantelor organice.
Rolul azotului in fotosinteza
Alaturi de magneziu (Mg), azotul este unul dintre principalele elemente care intra in compozitia clorofilei. Pana la 70% din azotul total din frunze se gaseste in cloroplasti.
Azotul intra in compozitia chimica a unor vitamine (B1, B2, B6, B12, H, PP).
Rolul azotului in protectia plantelor
Alcaloizii, substante organice heterociclice cu azot, datorita toxicitatii lor constituie substante de aparare a plantelor impotriva daunatorilor.
Insuficienta (carenta) de azot
Se manifesta printr-un continut scazut de proteine. La grau, spre exemplu, acest lucru inseamna o calitate foarte slaba pentru panificatie. La plantele furajere, o cantitate scazuta de proteine inseamna pierderea valorii nutritionale a acestor produse.
La flori, inflorirea este slaba, are loc cu intarziere, florile sunt putine, mici, de calitate inferioara. La initierea infloririi se reduc dozele de azot si se maresc dozele de fosfor si potasiu.
Ingrasaminte cu azot
Pe piata se gasesc ingrasaminte ale caror formulari se bazeaza in special pe azot. Pentru combaterea deficientelor de azot si pentru sustinerea cresterii plantelor tinere (rasaduri sau plante lemnoase dupa dezmugurire), se recomanda folosirea acestor produse.
Iata in continuare cateva exemple de nutrienti performanti pe baza de azot:
Lasa un comentariu
Care sunt nutrientii,si unde pot fi gasiti ?